Cui i-e frică de Virginia Woolf? este un spectacol creat de şase tineri artişti: Florina Gleznea, Ionuţ Grama, Sînziana Nicola, Emil Mandanac (absolveţi actorie 2007), Alexandra Penciuc (scenografie) şi Mariana Cămărăşan (regie). Spectacolul, în versiunea sa iniţială, a avut premiera în ianuarie şi a fost reprezentat în stagiunea teatrală 2006-2007 la Studioul de teatru Casandra al Universităţii Teatrale şi Cinematografice I.L.Caragiale din Bucureşti, fiind pentru patru dintre autori examen de licenţă la absolvirea facultăţii.
La GALA ABSOLVENŢILOR UNATC 2007, Florina Gleznea şi Sânziana Nicola au fost distinse cu Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină pentru rolurile interpretate în spectacolele din Casandra, între care Martha şi Honey din Cui i-e frică de Virginia Woolf? au fost menţionate în mod special. De asemenea, pentru activitatea sa în Studioul Casandra, pentru rolul George şi pentru contribuţia adusă la realizarea spectacolului prin traducerea textului,, Ionuţ Grama a primit Premiul special al juriului.
Impactul a fost unul semnificativ, Studioul Casandra devenind neîncăpător pentru publicul care a venit şi în munte cazuri a revenit la reprezentaţiile acestui spectacol. La aceasta au contribuit jocul actorilor, textul revalorizat prin noua traducere, desfăşurarea scenografică şi regizorală. Felul în care au fost percepute toate acestea rezultă din numeroasele articole apărute în presă şi din recomandările extrem de favorabile postate pe blog-urile personale ale unor spectatori. S-a vorbit despre jocul actorilor, viu, emoţionant, despre impactul decorului şi al muzicii, despre actualitatea temelor abordate şi mai ales despre efectul pe care acest spectacol îl are asupra spectatorului.
Existenţa acestui spectacol nu a fost epuizată în cele 10 reprezentaţii ale acestei prime versiuni. După încheierea stagiunii şi închiderea Studioului Casandra, Teatrul Act a decis să susţină acest proiect. Vara 2007 a însemnat, în acest context, o dezvoltare a proiectului prin reevaluarea temelor, a problematicii impuse de text, datorate atât de aprofundarea rezultată din experienţa acumulată, cât şi de integrarea în spaţiul special al Teatrului Act.
Teatrul Act şi-a asumat pentru susţinerea acestui spectacol punerea la dispoziţie a sălii de spectacol şi a dotărilor tehnice de sunet şi lumină, acordarea timpului necesar de repetiţii, obţinerea drepturilor de reprezentare a textului şi participarea activă în dezvoltarea acestui proiect. De asemenea, a inclus spectacolul, în forma sa actuală, într-un program special - Teatrul Act face pAct cu gaşca ta din liceu, prin care elevii de liceu au putut avea acces gratuit la reprezentaţii.
Pentru ca acest spectacol să îşi continue existenţa într-o formă artistică ce ţine de teatrul profesionist este necesară acoperirea costurilor sale de producţie şi de reprezentare pentru decoruri şi costume noi, o campanie de promovare, acoperirea drepturile de autor şi a drepturilor de proprietate intelectuală în cazul realizatorilor şi interpreţilor.
Sprijinul financiar al susţinătorilor va fi menţionat în toate mediile în care se va face promovarea acestui proiect: presă scrisă, audio, televiziune, internet, afişaj stradal, direct de către Teatrul Act sau prin partenerii săi media.
De asemenea Teatrul Act va oferi acces gratuit la reprezentaţiile acestui spectacol pentru angajaţii societăţilor comerciale implicate în finanţare, în condiţiile stabilite de contractul de sponsorizare.
Susţinerea financiară reprezintă un sprijin extrem de important acordat tinerilor creatori implicaţi în acest proiect, efectul său, sperăm noi, depăşind existenţa lor artistică printr-o contribuţie de valoare la mediul cultural actual.
La GALA ABSOLVENŢILOR UNATC 2007, Florina Gleznea şi Sânziana Nicola au fost distinse cu Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină pentru rolurile interpretate în spectacolele din Casandra, între care Martha şi Honey din Cui i-e frică de Virginia Woolf? au fost menţionate în mod special. De asemenea, pentru activitatea sa în Studioul Casandra, pentru rolul George şi pentru contribuţia adusă la realizarea spectacolului prin traducerea textului,, Ionuţ Grama a primit Premiul special al juriului.
Impactul a fost unul semnificativ, Studioul Casandra devenind neîncăpător pentru publicul care a venit şi în munte cazuri a revenit la reprezentaţiile acestui spectacol. La aceasta au contribuit jocul actorilor, textul revalorizat prin noua traducere, desfăşurarea scenografică şi regizorală. Felul în care au fost percepute toate acestea rezultă din numeroasele articole apărute în presă şi din recomandările extrem de favorabile postate pe blog-urile personale ale unor spectatori. S-a vorbit despre jocul actorilor, viu, emoţionant, despre impactul decorului şi al muzicii, despre actualitatea temelor abordate şi mai ales despre efectul pe care acest spectacol îl are asupra spectatorului.
Existenţa acestui spectacol nu a fost epuizată în cele 10 reprezentaţii ale acestei prime versiuni. După încheierea stagiunii şi închiderea Studioului Casandra, Teatrul Act a decis să susţină acest proiect. Vara 2007 a însemnat, în acest context, o dezvoltare a proiectului prin reevaluarea temelor, a problematicii impuse de text, datorate atât de aprofundarea rezultată din experienţa acumulată, cât şi de integrarea în spaţiul special al Teatrului Act.
Teatrul Act şi-a asumat pentru susţinerea acestui spectacol punerea la dispoziţie a sălii de spectacol şi a dotărilor tehnice de sunet şi lumină, acordarea timpului necesar de repetiţii, obţinerea drepturilor de reprezentare a textului şi participarea activă în dezvoltarea acestui proiect. De asemenea, a inclus spectacolul, în forma sa actuală, într-un program special - Teatrul Act face pAct cu gaşca ta din liceu, prin care elevii de liceu au putut avea acces gratuit la reprezentaţii.
Pentru ca acest spectacol să îşi continue existenţa într-o formă artistică ce ţine de teatrul profesionist este necesară acoperirea costurilor sale de producţie şi de reprezentare pentru decoruri şi costume noi, o campanie de promovare, acoperirea drepturile de autor şi a drepturilor de proprietate intelectuală în cazul realizatorilor şi interpreţilor.
Sprijinul financiar al susţinătorilor va fi menţionat în toate mediile în care se va face promovarea acestui proiect: presă scrisă, audio, televiziune, internet, afişaj stradal, direct de către Teatrul Act sau prin partenerii săi media.
De asemenea Teatrul Act va oferi acces gratuit la reprezentaţiile acestui spectacol pentru angajaţii societăţilor comerciale implicate în finanţare, în condiţiile stabilite de contractul de sponsorizare.
Susţinerea financiară reprezintă un sprijin extrem de important acordat tinerilor creatori implicaţi în acest proiect, efectul său, sperăm noi, depăşind existenţa lor artistică printr-o contribuţie de valoare la mediul cultural actual.
Un comentariu:
Un spectacol emotionant, o interpretare ce atinge genialitatea, o regie si o scenografie uimitoare...socanta. Sunt tineri, dar foarte talentati si reusesc sa duca arta pe culmile gloriei. Am vazut spectacolul de cate ori s-a jucat la Studioul Casandra, l-am revazut si la Act.
Din punctul meu de vedere un spectacol isi atinge tinta in momentul in care reuseste sa readuca publicul si a doua si a treia oara in sala. Am vazut spectacolul de cel putin 15 ori si de fiecare data am plans; stiu replicile, stiu ce se intampla, dar nu ma pot abtine. Dialogul dintre cei doi soti, din finalul spectacolului, este sfasietor, iar dramatismul povestii nu te poate lasa indiferen, pe tine ca si spectator, chiar daca nu esti la prima vizionare.
La o reprezentatie a piesei "...Virginia Woolf", de la Casandra, l-am vazut pe Marcel Iures plangand. Din momentul ala am fost convinsa ca va salva acest spectacol de negura uitarii si a indiferentei. Nu m-am inselat.
Va doresc multa bafta si mult succes, pentru ca il meritati, iar eu raman spectatorul fidel.
PS: Tot ce a spus Tristan este adevarat, dar a fost foarte modest. Credeti-ma...stiu ce spun. Probabil si el stie asta, dar...asa ii sta bine artistului...talentat, frumos, modest.
Trimiteți un comentariu